Facilități

Prezentarea zonei

Hotelul Perla Argeșului se află la poalele munților Făgăraș, la aproximativ 6 km de ,,orașul regal“ Curtea de Argeș. Pensiunea este amplasată în satul Dobroțu nr. 1 din comuna Albeștii de Argeș, județul Argeș.

Județul Argeș a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Muntenia. Poartă numele râului Argeș care îl traversează și este situat în partea central-sudică a țării având o suprafață de peste 6.826,3 km pătrați.

Comuna Albeștii de Argeș este situată în nord-vestul județului Argeș, pe cursul superior al râului Argeș și este străbătută de șoseaua națională DN7C – Transfăgărășan.

Satul Dobroțu este situat la o altitudine de 493 m față de nivelul mării, are un număr de 828 de locuitori și este situat într-un areal depresionar mărginit în partea de est de râul Argeș.

Zona beneficiază de condiţii favorabile practicării majorității formelor de turism, fiind avantajată de lipsa factorilor de poluare, peisaje și floră deosebite care să te deconecteze de grijile cotidiene, precum și multitudinea așezămintelor culturale cu valoare istorică situate în zonele învecinate care pot fi vizitate.

Relieful zonei deține oportunităţi pentru dezvoltarea turismului, prin cadrul natural şi obiectivele turistice de mare valoare naţională și internațională.

Turismul rural,

este argumentat de existenţa unor locuri pitoreşti, în care obiceiuri, cunoscute de multe generaţii, sărbători strămoşeşti şi meşteşuguri devenite artă, sunt la ele acasă.

Aceasta afirmație este dovedită de tenacitatea cu care locuitorii din satele argeșene și-au păstrat peste veacuri tradiția strămoșească moștenită de la părinții și bunicii lor.

Diversitatea, volumul şi valoarea potenţialului turistic existent pe teritoriul comunei Albeștii de Argeș și zonele învecinate sunt premise care favorizează modalităţi multiple de petrecere activă a timpului liber prin practicarea unor forme de turism specifice.

Obiceiurile de Crăciun și Anul Nou, colindul, plugușorul, capra, steaua, sorcova se perpetuează în sat din cele mai vechi timpuri. Cetele de colindători cutreieră ulițele satelor și gospodăriile țărănești, făcând tradiționalele urări. Farmecul melodiilor și textelor poetice ale colindelor este inegalabil.

Încă din cele mai vechi timpuri, locuitorii acestor ținuturi cultivă pământul, plantează pomi fructiferi și viță de vie, cresc animale și negustoresc surplusul de produse. Comerțul, schimbul de produse și cărăușia se întâlnesc printre ocupațiile sătenilor. De-a lungul veacurilor, industria casnică a fost cea care a procurat articolele necesare gospodăriei țărănești.

Turismul de sfârșit de săptămână,

este căutat pentru locuitorii marilor centre urbane care doresc să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în locuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe, favorizat de artera rutiera naționala DN7C – Transfăgărășan.

Turismul de tranzit,

derivă din amplasarea locației aproape de DN7C – Transfăgărășan, care asigură legătura între Muntenia și Transilvania, respectiv străbate Munții Făgăraș. Are o lungime de 151 km și începe din comuna Bascov, județul Argeș trece prin orașul Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1, lângă comuna Cârțișoara, care leagă localitățile Sibiu și Brașov.

Prezenţa a numeroase obiective turistice de interes cultural, istoric, etnografic, religios sau natural în întreaga zonă de nord a Munteniei, face ca traseul DN7C să atragă atât turişti români cât şi străini.

Turismul cultural-religios

este favorizat de o moştenire deosebit de bogată, ce înscrie zona văii Argeșului în categoria valorilor de vârf ale patrimoniului cultural românesc. Printre cele mai importante monumente istorice de valoare națională și internațională, am enumerat pe următoarele:

Peste drum de Mănăstirea Curtea de Argeș se afla Fântâna Meșterului Manole, asociată cu legenda Meșterului Manole, care a fost construită in 1804 sub primul episcop al Argeșului, Sevasti chir Iosif.

Necropola Regală de lângă Mănăstirea Curtea de Argeș, unde au fost înmormântați regii și reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria, Carol al II-lea (nu însă și Regina Elena, care este înmormântată la Lausanne, Elveția), precum și Mihai I și Ana.

Biserica Domnească Sfântul Nicolae (8 km) din Curtea de Argeș este ctitoria lui Basarab I – domnitor al Țării Românești (1310 – 1352), terminată în anul 1352, în cadrul reședinței voievodale din secolul al XIII-lea. Biserica, monument în cruce greacă înscrisă, de tip complex, este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii românești medievale, fiind cea mai veche ctitorie voievodală din Țara Românească. Picturile murale interioare, deosebit de valoroase, sunt realizate în 1364 – 1369.

Statuia lui Prometeu

Statuia lui Prometeu, Monumentul Electricității sau Omul de Fier se situează în zona Barajului Vidraru, pe o platformă betonată aflată pe Muntele Pleașa. Este o statuie de bronz, înaltă de 10 metri, portretizandu-l pe titanul Prometeu ce ține în mână un fulger – electricitatea.

Monumentul a fost finalizat și montat în anul 1971. Începând cu anul 2016, Consiliul Județean Argeș acorda distincția “Omul de fier”, ca simbol al recunoașterii valorilor profesionale și morale, persoanelor care contribuie la promovarea și dezvoltarea județului Argeș.

Turismul etnocultural

Caracterul şi tradiţia acestei zone a orientat locuitorii către meşteşuguri artizanale cu specific românesc, precum ţesături executate manual (costum popular, covoare), cusături, pictură religioasă.

Originea locuitorilor din satele de la poalele munților Făgăraș, se mai manifestă încă prin obiceiuri legate de oierit – păstrate din ce în ce mai puţin, tradiţii, folclor, costum popular. Sărbătorile tradiţionale locale, de regulă asociate sărbătorilor religioase, constituie un prilej de relaxare, de întâlnire a fiilor satului, de stabilirea de contacte umane între localnici şi oaspeţi, între cei plecaţi la oraş şi cei rămaşi în sat, între reprezentanţii administraţiei locale şi diverse personalităţi invitate. „Izvorul Tămăduirii” (în prima zi de vineri după Sfintele Paște), Bâlciul de Sfânta Marie” (15 august), ,,Ziua comunei“ (4 aprilie) sunt sărbători intrate deja în tradiţia satului, manifestări aşteptate cu bucurie de localnici.

Turismul pentru sporturi extreme

o formă de turism cu adresabilitate preponderentă către tânăra generaţie, prinde contur din ce în ce mai mult şi în România. Zona oferă suportul necesar pentru cicloturism, motocros, ATV, autoturisme off road.
Barajul Vidraru (27 km) a devenit locul preferat al extremiștilor.

Pe partea dreapta a barajului se află un drum secundar cu grad de deteriorare avansat – DN7D preferat de motocicliști.

Turismul de agrement

Turiștii care sunt pasionați de agrement pot merge cu vaporul într-o croazieră pe Lacul Vidraru și închiria pentru plimbare hidrobiciclete sau bărci cu vâsle pentru pescuit.

Aproape de locație pasionații de pescuit sportiv au posibilitatea să-și petreacă timpul în mod relaxant și frumos.
De asemenea, pădurea de foioase și peisajele pitorești ne îmbie la drumeții pe cărări vechi de sute de ani, la cules de ciuperci și pescuit în bălți naturale.
Tematicile de orientare turistică sunt la ele acasă, tinerii pasionați pot învăța de la mine multe lucruri în acest sens, eu fiind de profesie militar.